2-Placerea si pasiunea pentru Istorie este esentiala pentru mine !
3-Mi-a placut acest articol si dasta il pun la mine pe Blog!
a lui Sigismund Bathory asupra Țării Românești
Campania antiotomană
Aderarea Țării Românești la "Liga Sfântă" a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini și a întregii garnizoane otomane staționată în București.
Pe acest fundal, Mihai pornește o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra ș.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor (Putineiu, Stănești și Șerpătești) culminată cu incendierea Rusciukului.
După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă pornește o campanie similară, în care cazacii lui Aron Vodă, uniți cu ardelenii, respingeau la vadul de la Isaccea pe Domnul adus de Turci, pentru a fi așezat în Scaunul Moldovei (Ștefan Surdul, fost Domn al Moldovei).
Datorită recunoașterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă și succesorul său, Răzvan Ștefan, Mihai trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relațiile munteano-transilvănene. Delegația, compusă din 13 persoane.
Nerespectând porunca domnitorului, delegația de boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază și semnează la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat cu Bathory
(1) 20 mai 1595 - Tratatul de la Alba Iulia între Sigismund Bathory și delegaţia Stărilor din Țara Românească (12 boieri), prin care țara era condusă de boieri, iar domnitorul victorios degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. Prin acesta Mihai devenea de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt.
Deci domnului i se retrăgeau prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat, alcătuit doar din 12 boieri. Ei și-au depășit atribuțiile inițiale, probabil din dorința de a îngrădi puterea domnului sporind-o simultan pe a lor. Cu toate acestea, Mihai a acceptat tratatul, deoarece Transilvania era singurul stat vecin ce îi putea asigura spatele în lupta împotriva turcilor.
(2) Un alt deziderat al boierilor Ţării Româneşti este introdus în tratat, prin interdicția aplicată străinilor de a deţine proprietăţi în ţară. Aceasta era o reacţie evidentă la influența din ce în ce mai mare a grecilor în structura proprietăţii şi în Sfatul domnesc.
(3) Același tratat cu Sigismund Bathory, din 1595, prevedea ca toate bisericile românești din Ardeal să fie așezate sub jurisdicția Mitropoliei de la Târgoviște. Această prevedere implică și o evidentă tendință anticalvină, fiindcă în luna iunie a aceluiași an au fost supuse bisericile din Țara Făgărașului, autorității Mitropoliei ortodoxe de la Alba Iulia, unde a rezidat mitropolitul ortodox, hirotonisit în Țara Românească.
De fapt după unirea cu Ardealul și reprimirea prerogativelor sale, Mihai va supune bisericile ortodoxe din Ţara Făgăraşului autorităţii Mitropoliei ortodoxe de la Alba Iulia, continuând politica boierilor săi.
(4) Victoria la Călugăreni și retragerea în munți. Comandând o armată de cca. 16.000 de ostași, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obține contra turcilor victoria la Călugăreni - 13/23 august 1595 (evocată în mod strălucit în poemul "Pașa Hassan" al poetului George Coșbuc).
Contraofensiva otomană îl forțează să se retragă temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ștefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor. Mihai Viteazul începe, cu sprijin transilvănean și moldovean eliberarea orașelor Târgoviște (5-8 octombrie 1595), București (12 octombrie 1595) și Giurgiu (15-20 octombrie 1595).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu