1-ACEST ARTICOL ESTE COPIAT !
2-ACEST ARTICOL L-AM COPIAT DE LA ISTORICUL Dorin Moldovan
Cele 34 de cetăți Dacice din Covasna și Harghita!
Una dintre cele mai mari concentrări de cetăți și așezări fortificate dacice se găsesc în așa-numitul „Ținut Secuiesc” reprezentat de județețele Covasna, Harghia și Mureș.
În mod surprinzător, multe cetăți dacice din această zonă au fost descoperite în secolul al XIX-lea de arheologi maghiari. Mai mult decât atât, ungurii au fost atât de preocupați de istoria geto-dacilor încât Sigismund Bathory, pe vremea lui Mihai Viteazul, se pretindea un „Principe al Daciei”, visul lui fiind unificarea Țărilor Românești sub numele Dacia (O Dacie ungurească!!!) pe care, desigur, urma să o conducă el. Chiar mai mult decât atât, în urmă cu sute de ani au apărut și cărți în care ungurii și sașii se pretindeau urmași ai dacilor, pentru a-și justifica pretențiile asupra Transilvaniei.
Astăzi, în condițiile în care este clar că despre o continuitate dacică, din punct de vedere istoric, pot vorbi doar românii, subiectul DACII nu mai este atât de plăcut pentru maghiari… Ei bine, în acest context, echipa de arheologi condusă de dr. Viorica Crișan, de la Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj a reluat în anul 2016 cercetarea arheologică de la cetatea dacică Valea Zânelor (Covasna) pentru a scoate la lumină un Templu Dacic descoperit în urmă cu trei ani. Cetatea în sine a fost descoperită accidental în anul 1995 când o furtună care a răsturnat niște copaci și a adus la vedere zidurile acesteia.
“Când am început să pun cap la cap diferitele stu¬dii arheologice, un prim şoc a fost numărul mare al descoperirilor. Strict pe estul Transilvaniei sunt 34 de cetăţi dacice! În toată Transilvania, cu siguranţă, sunt mai multe, însă nu au fost studiate siturile”, îmi spune doamna Viorica Crişan, în timp ce pune pe masă şi răs¬foim împreună lucrarea sa de doctorat. “Unele dintre cetăţi sunt de mici dimensiuni, dar sunt destul de dese. Erau, probabil, reşedinţele aristocraţilor sau conducă¬torilor zonei, asemănătoare ca suprafaţă şi po¬ziţionare cu cetatea de la Piatra Roşie, din Munţii Or㺬tiei. La Jigodin, de exemplu, sunt trei cetăţi: două pe malul Oltului şi o a treia, practic un platou fortificat. Un vârf de munte aplatizat, pe care sunt câteva construcţii prin¬cipale şi anexele. Acolo erau meşteşugari, armu¬rieri, un loc pentru femei unde ţeseau etc. Era mai degrabă amenajată pentru personalul din jurul unui lider. La Jigodin s-a găsit o cantitate mare de zgură de fier. Deci, în interiorul cetăţii, erau ateliere care produceau sau reparau unelte şi arme”. Există însă şi construcţii impresionante prin structură, masive: la Covasna, Biborţeni, Valea Seacă, Ghindari, Zetea, sau incredibilul sistem de valuri şi şanţuri de la Porumbenii Mari. Toate cetăţile au şi aşezări civile în apropiere. Practic, oriunde ai merge, pe depresiunea Ciucului sau în zona Târgului Secuiesc, în orice localitate există unul, două sau trei puncte ale vechilor aşezări dacice. “Sunt foarte multe. O primă cetate este la Sântdo¬mi¬nic, în apropiere de Bălan, unde se pare că s-au făcut exploatări de cupru încă din Antichitate. Apoi mai este una la Racu şi încă una mai sus, în munte, peste ruinele căreia s-a ridicat o cetate medievală. Tot acolo e Cetatea de la Ciceu, care dă în drumul dintre Mier¬curea Ciuc şi Vlădiţa. Este în munte, aşezată pe o stân¬că, extraordinar de frumoasă. Sunt şi ruine medievale acolo, dar… pe fundaţia unei vechi cetăţi dacice. Pe urmă este cea de la Mihăileni, pe drumul spre Mol¬dova, prin pasul Ghimeş. Peste Olt de Jigodin este o altă cetate, la Leliceni. Jos mai este o cetate, la Tuş¬nad. La Racoş sunt alte trei cetăţi. Acolo e un munte extraordinar. N-ai cum să nu îl sesizezi mergând către Sighişoara. Sus, pe acest munte conic, cu platou tăiat, cel mai înalt din zonă, s-au găsit plinte în formă circu-lară, ce pot duce cu gândul la un templu. Şi tot aşa, e plin peste tot. Sunt cetăţi pe ambele părţi ale depre¬siunii, în zonele de munte”.
În toate aceste cetăţi s-au descoperit, în mod sur¬prinzător, aceleaşi vase, aceleaşi piese de podoabă, oglinjoare, ca cele de peste munte, din Moldova. Este şi o zonă cu cea mai mare concentraţie de descoperiri ale unor tezaure monetare, în special datorită faptului că era o zonă de tranzit şi comerţ. Dacii se pare că nu obişnuiau să treacă munţii, aşa cum facem noi astăzi, prin Valea Prahovei. Treceau în special prin pasul Oituz, mergând de-a lungul Siretului, până la mare, unde puteau să facă negoţ, atât cu grecii, cât şi cu ro¬manii. Se mergea fie prin pasul Buzăului, unde s-au descoperit fortificaţii, şi la intrare, şi la ieşire, fie pe la Focşani, prin trecătoarea din Ţara Vrancei, care ieşea tot în depresiunea Târgul Secuiesc.
ALTE LOCURI UNDE MAI POSTEZ ISTORIE !
OFER PRETURI BUNE DE PUBLICITATE IN FELUL URMATOR !
1-PE BLOG 500 LEI LUNAR !100 EURO
2-PE YOUTUBE 500 LEI LUNAR ! 100 EURO
3-PE FACEBOOK 500 LEI LUNAR !100 EURO
4-PACHETUL DE MAI SUS 1200 LEI !220 EUROOFER PRETURI BUNE DE PUBLICITATE IN FELUL URMATOR !
PUN LA DISPOZITIE O SERIE DE MATERIALE ISTORICE FOARTE BUNE SI LA PRETURI BUNE ! AL-2-TRIUMVIRAT DE LA ROMA-ANTICA 50 LEI BATALIA DE LA ACTIUM 50 LEI HANNIBAL VS ROMA 75 LEI MARCUS AGRIPPA 50 LEI REVOLTA LUI SPARTACUS 75 LEI TOT PACHETUL COSTA 200 LEI !
BOGDAN MINCA REVOLUT RO44 REVO 0000 1960 5482 1838 PENTRU CINE VREA SA MA AJUTE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu